MedINS

MedINS

Sistemul informatic MedINS / Medinet a fost realizat de o echipă mixtă de specialişti în informatică şi medici de familie. A fost utilizat în cadrul Rețelei de Dispensare Santinelă Medinet. Dezvoltarea sa a durat mai mult de 2 ani, fiind testat de cei 100 de medici de familie din cadrul Reţelei de Dispensare Santinelă. A fost utilizată de cei 100 de medici de familie din Rețeaua Medinet și ulterion din Rețeaua MoniCa, în perioada 2001-2005

Sistemul era compus din programul pentru cabinetul de medicina familiei şi o componentă pentru serverul central. Aplicaţia, realizată în Visual Basic 6, utiliza baze de date de tip Access. Ideea centrală a sistemului informatic a fost ca medicii să beneficieze de un program de cabinet intuitiv, în care ei să introducă toate informaţiile legate de consultaţii fără eforturi deosebite. De asemenea, trebuia avut în vedere ca medicii să poată urmări toate etapele consultaţiei.

Ideea centrală a programului MedINS a fost ca medicul să completeze fişa medicală într-un mod intuitiv, facil, urmând cursul logic al consultaţiei (conform conceptului SOAP = Subjective, Objective, Assessment, Procedures). Programul a fost conceput astfel încât medicul să urmeze recomandările sistemului de clasificare ICPC, dar fără să aibă senzaţia că face un efort suplimentar. Este binecunoscut faptul că activitatea de codificare nu este cea mai iubită activitate de către medici. MedINS oferea posibilitatea de a alege elementele ce trebuie înregistrate prin intermediul unei interfeţe intuitive, făcând clic pe elementul grafic căruia îi corespundea un anumit cod. Problema cea mai mare care a trebuit să fie soluţionată a fost reprezentată de găsirea unei soluţii pentru constituirea unui vocabular extins, care să acopere cât mai multe dintre situaţiile cu care se confruntă medici de familie în activitatea zilnică.

Sistemul de clasificare ICPC, versiunea in limba română cuprinde 782 coduri de bază. În programul MedINS această listă a fost extinsă la 1900 de coduri, prin utilizarea termenilor din criteriile de includere ale ICPC. Datorită faptului că programul trebuia să furnizeze rapoarte şi cu codificarea CIM 10, deoarece acest sistem de clasificare era cel solicitat de sistemul informaţional din ţara noastră (Ministerul Sănătăţii şi Casa de Asigurări Sociale de Sănătate), pentru diagnostice s-a utilizat o codificare dublă – ICPC şi ICD 10. Astfel, codificarea unui diagnostic începea prin selectarea unui termen corespunzător ICPC-2 şi apoi se detalia prin termenii corespunzători ICD 10. Acest lucru era posibil deoarece ICPC are un număr mai mic de coduri, unui cod ICPC-2 putându-i corespunde mai multe coduri ICD 10 (programul MedINS includea 4816 coduri ICD 10). În final, diagnosticele erau înregistrate în baza de date cu coduri ICD 10. Deoarece există o mapare perfectă între ICPC-2 şi ICD 10, analiza statistică putea fi făcută pe baza ambelor sisteme de clasificare.

Programul MedINS a acoperit toate necesităţile informaţionale ale unui cabinet medical de medicină generală, la acea dată:

  • evidenţa pacienţilor
  • evidenţa consultaţiilor, inclusiv codificările necesare (codificare ICPC-2 şi ICD10)
  • generarea şi tipărirea documentelor
  • generarea rapoartelor necesare pentru Casele de Asigurări de Sănătate şi a altor rapoarte personalizate
  • evidenţa programărilor pentru consultaţii
  • personalizarea aplicaţiei şi securizarea datelor

Aplicaţia MedINS a fost dezvoltată în Microsoft Visual Basic 6.0. Bazele de date au utilizat formatul Microsoft Access. S-au folosit interogări ale bazelor de date prin tehnica SQL. Generarea rapoartelor s-a făcut cu Crystal Report din pachetul Visual Basic. Interfaţa a fost dezvoltată în Adobe Photoshop 5.0 şi Adobe Image Styler 1.0

Aplicaţia era alcătuita din şapte module:

  • Lista pacienţilor
  • Fişa pacientului
  • Programarea pacienţilor
  • Consultaţii
  • Registrul de consultaţii
  • Rapoarte
  • Statistica pacienţilor

schema_medins

 

Serverul Medinet

Datele colectate de medicii din dispensarele santinelă erau  transmise periodic către un server central unde erau stocate. Pentru transmiterea datelor programul MedINS includea o interfaţă uşor de utilizat. Programul genera un fişier-raport care era apoi transmis centrului. Existau 3 modalităţi de transmitere a datelor, în funcţie de posibilităţile tehnice locale la nivelul dispensarului santinelă:

  • Dacă există conexiune directă la Internet de la calculatorul pe care se face înregistrează datele, după generare, raportul era expediat automat prin ftp către serverul Medinet.
  • Dacă nu există conectare la Internet în dispensarul santinelă, raportul generat se copia pe o dischetă şi medicul îl va trimite ulterior prin site-ul web realizat în acest scop, fiecare medic având un cont securizat pe acest website.
  • Există şi o modalitate mai simplă pentru situaţii extreme, când raportul generat putea fi trimis ataşat la un e-mail către administratorul serverului.

Generarea raportului la nivelul utilizatorului era comandată printr-un fişier transmis în prealabil de la serverul central. Acest fişier (setting.set) comanda structura și conținutul viitorului raport. În cazul în care coordonatorii de la nivel central doreau o schimbare a structurii datelor care trebuie transmise, acest lucru se facea foarte uşor, fără ca medicul să depună un efort suplimentar.

schema_server_medinet
Fig. Modalităţile de transmitere a datelor în Reţeaua de Dispensare Santinelă
Pe server, fiecare medic avea un cont, care îi permitea conectarea – fie prin ftp, fie prin pagină web. Fişierele trimise (rapoarte sub forma unor baze de date în access) erau apoi preluate de administrator prin intermediul unui program MedAdmin, integrat. Acest program permitea şi concatenarea bazelor de date de la cei 100 de medici şi generarea unei singure baze după criteriile dorite (perioada, număr de medici etc).

 

Manual de utilizare MedINS

Reguli de înregistrare a datelor în Rețeaua Medinet, cu ajutorul softului MedINS

 

Softul MedINS