Alaptarea in lume

Alaptarea are numeroase beneficii atat pentru sugari cat si pentru mame.

Laptele matern ofera toate substantele nutritive de care copiii au nevoie pentru o dezvoltare sanatoasa: ii protejeaza de boli comune ale copilariei, cum ar fi diaree, astm, infectii ale cailor respiratorii inferioare, infectii ale urechii, printre altele (Baker si Milligan, 2007) . Alaptarea amelioreaza functiile cognitive ale copiilor (Caspi, et al, 2007 ?i Kramer, et al, 2008). 
De alaptare beneficiaza, de asemenea, mamele, prin reducerea riscurilor de cancer mamar si ovarian (American Cancer Institute, 2008) si a celui de obezitate. 

Proportia copiilor care au fost vreodata alaptati la san (care au supt macar 1 data!) variaza conform datelor OECD din 2005 intre 70% în Irlanda si Franta, pâna la aproape 100% în Danemarca, Suedia si Norvegia (Grafic CO1.5.A). Romania avea la acea data o rata de aprox 80%.

Proportia copiilor exclusiv alaptati (proportia copiilor care pentru o anumita perioada nu primesc decat alimentatie la san) scade cu vârsta peste tot in lume (CO1.5.B Grafic). 

Recomandarile OMS actuale: 6 luni alaptare exclusiva si apoi alimentatie complementara cu continuarea alaptarii pana la 2 ani si peste. 

Conform datelor din 2005, in medie, aproape jumãtate din toti copiii de 3 luni au fost alaptati exclusiv. Mai putin de 25% dintre copiii de 6 luni sunt alaptati exclusiv.  

Revenirea la locul de muncă este unul dintre motivele pentru care mamele nu încep alăptarea, sau o fac pentru scurta durata (Baker și Milligan, 2007).