\u00cen urm\u0103 cu mai bine de patru secole, tutunul era descris ca fiind \u201eresping\u0103tor pentru ochi, odios pentru nas, d\u0103un\u0103tor pentru creier \u0219i periculos pentru pl\u0103m\u00e2ni\u201d. Ast\u0103zi, dovezile \u0219tiin\u021bifice sunt neechivoce: consumul de tutun r\u0103m\u00e2ne principala cauz\u0103 de deces ce poate fi prevenit\u0103 la nivel mondial. Aproximativ 27%<\/b> din toate cazurile de cancer pot fi atribuite consumului de tutun, iar peste \u0219apte milioane de oameni mor \u00een fiecare an din cauza bolilor asociate acestuia.<\/p>\n
La baza consumului de tutun se afl\u0103 un factor determinant puternic \u0219i adesea subestimat: dependen\u021ba de nicotin\u0103. Acest mecanism care creeaz\u0103 dependen\u021b\u0103 este cel care sus\u021bine consumul \u00een timp \u0219i face ca renun\u021barea s\u0103 fie dificil\u0103.<\/p>\n
Pentru copii \u0219i tineri, nicotina reprezint\u0103 principala poart\u0103 de intrare c\u0103tre dependen\u021ba pe termen lung. Fiind adesea prezentat\u0103 prin intermediul unor produse care par atractive, moderne sau mai pu\u021bin nocive, mul\u021bi tineri consumatori sunt atra\u0219i f\u0103r\u0103 a \u00een\u021belege pe deplin riscurile, trezindu-se rapid dependen\u021bi. Prin urmare, combaterea dependen\u021bei de nicotin\u0103 la surs\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru a preveni atragerea unei noi genera\u021bii \u00eentr-un consum pe via\u021b\u0103.<\/p>\n