Aproape jumătate (46%) din toate decesele înregistrate în România în 2019 pot fi atribuite fumatului, alimentației nesănătoase, excesului de alcool și activității fizice reduse.
Statisticile europene arată că obiceiurile alimentare, inclusiv nivelurile ridicate de consum de zahăr și sare, împreună cu consumul scăzut de fructe și legume, au contribuit la 25 % din toate decesele în 2019 – a treia cea mai mare proporție din UE. Consumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv) a dus la aproximativ 17 % din decese, iar consumul de alcool la 7% din decese. Nivelul scăzute de activitate fizică a fost legat de 2% din decese.
În același timp, România continuă, cu sau fără(?) intenție, să întrețină și să finanțeze o “cultură” a tratamentului bolilor, dacă se poate în spital, în loc să pună pe prim plan trezirea și consolidarea pe toate căile a înțelegerii nevoii de, și facilitării de, contexte propice prevenției și unor servicii preventive de calitate.
Coagularea și susținerea ideilor promovate de proiecte la firul ierbii ar putea da un nou impuls noii direcții: prevenția sistematică, calea pentru salvarea de vieți și reducerea suferinței, sau, în termeni tehnici, calea spre reducerea mortalității prevenibile și evitabile.
Proiectul „Creșterea accesului populației vulnerabile la servicii medicale preventive”, cu finanțarea Mecanismului financiar SEE 2014-2021, derulat în 2023 de CNSMF și partenerii, a fost un astfel de incubator de idei. A pus împreună profesioniști din medicina de familie și experți în sănătate publică, populații din comunități izolate și medici de familie cu cabinete în comunitățile țintă sau la distanță, decidenți la nivel local, județean, național. Rezultatele ne dau speranță!
