Grupurile de egali
(peer groups, groupes des pairs)
Un grup de egali reuneste profesionisti ai aceleiasi discipline, în cazul nostru exclusiv medici generalisti practicieni. Pentru ca schimburile de idei să fie optime, aceste grupuri trebuie să aibă 5 până la 10 membri cu preocupări comune sau omogene. Ei sunt voluntari, se întâlnesc regulat (de exemplu 1-2 ori pe lună) si functionează fără nici un leader. Fiecare medic este, pe rând, moderator la o întâlnire. În aceste conditii, în timp scurt, grupul îsi va găsi o identitate de grup care îi va permite să desfăsoare o activitate individualizată si colectivă de bună calitate.
Obiectivele unui «grup de egali»
- este un element indispensabil în formarea medicală continuă
- evaluarea reciprocă si autoevaluare
- cresterea schimbului de idei si cunostinte între confrati
- ameliorarea si dezvoltarea discutiilor concrete
- organizarea unor întâlniri între colegi
Conditii de organizare
- cel putin o dată pe lună
- grupurile să fie formate din 8-10 medici
- posibilitatea de a începe imediat
- conducerea întâlnirilor într-o manieră obiectivă si coordonată
- întocmirea unor rezumate ale întâlnirilor
- continuitatea grupului
- absenta participantilor ne-generalisti
- nu exclude alte forme de pregătire medicală continuă.
Reuniunea unui grup de egali
I. Prima parte
1. Fiecare medic, pe rând, prezintă într-un timp stabilit, un caz ales aleator. Aceste prezentări vor fi urmate de discutii si de stabilirea unui Rezultat al consultării.
2. Toate cazurile sunt notate de raportor pe baza unui model comun (formular).
3. Un bilant va fi făcut de grupul de egali la fiecare 6 luni.
4. Rezultatele acestor lucrări vor fi publicate o dată pe an, semnate de toti membrii grupului.
II. Partea a II-a
1. Dezbateri privind filierele îngrijirilor de sănătate. Se prezintă fiecare rută posibilă de a fi urmată de bolnavi, în cadrul unor discutii libere, precizându-se pozitiile fiecărui membru al grpului. Sunt prezentate punctele pozitive si cele negative.
2. Dezbateri în cadrul formării medicale continue:
- observatii stiintifice din activitatea personală a fiecărui membru
- ”revizuirea” cunostintelor obtinute în cadrul pregătirii medicale individuale
- evaluare
- cercetare
3. Aducerea la zi a cunostintelor din domeniul:
- fiziologiei
- fiziopatologiei
- explorărilor functionale
- metode de tratament.
