Pneumolog Rareș Arseniu: România nu stă deloc bine la calitatea aerului. Nici afară, nici în locuințe
Unul din cinci decese în rândul copiilor mai mici de un an din Europa și Asia Centrală este legat de poluarea aerului – arată cel mai recent raport UNICEF. Expunerea timpurie și frecventă la poluarea aerului – inclusiv în timpul sarcinii – duce la reducerea și restructurarea plămânilor și crește riscul de pneumonie, infecții ale tractului respirator superior, infecții ale urechii, astm, alergii și eczeme. Respirarea aerului poluat poate provoca inflamații la nivelul creierului, împiedicând creșterea și afectând dezvoltarea cognitivă – notează experții UNICEF.
Un alt studiu internațional publicat în 2024 poziționează România pe locul 2 din 20 la nivel european în cazul poluării la interior cu compuși organici volatili. Aici intră substanțe emise de produsele de curățenie sau odorizantele de cameră – pe cât de populare, pe atât de toxice. Se pare că în lunile reci poluarea din interior este mai ridicată, din cauza aerisirii insuficiente și folosirii mai îndelungate a aragazelor pe gaz.
Despre calitatea aerului în România am stat de vorbă cu dr. Rareș Arseniu, medic specialist pediatrie și medic rezident pneumologie pediatrică.
Gătitul pe gaz, fără aerisirea suficientă a locuinței, este un poluant major
Studii foarte clare despre calitatea aerului indoor/outdoor nu prea există, din păcate, în România. Avem, totuși, ceva senzori care măsoară calitatea aerului de afară. Nici ei nu urmăresc tot arealul de poluanți , dar ne pot da niște indicii. Trebuie să ne uităm și comparativ – unde și cum sunt poziționați, durata și frecvența expunerii.
Dacă ne uităm la zonele poluate din exterior, ne ferim și de altceva în afară de trafic?
În afara locuinței, sunt în primul rând zonele cu trafic rutier, da. Avem o gamă largă de poluanți: oxidul de sulf și de azot, dar sunt și metale grele și alte particule care rezultă din arderea combustibililor. Este și o chestiune de educație, pentru că uneori la țară este la fel de poluat ca în orașele mari. Oamenii ard tot felul de lucruri, iar prin ardere rezultă compuși toxici pe care îi respirăm.
Ne ferim uneori de poluarea de afară intrând în casă. Este mai bine?
Nu prea e mai bine, ba uneori este mai rău decât afară. Mai ales în sezonul rece, când nu mai aerisim. Pe de o parte nu mai aerisim, pe de alta folosim intens aragazul. Dacă nu e electric, prin arderea gazului rezultă componente toxice și cancerigene, în primul rând monoxidul de carbon, dar și dioxidul de azot. Încă din facultate ne spuneau despre efectele arderii gazelor asupra plămânilor. Nu îmi dau seama cât de conștienți suntem de acest aspect atunci când gătim. Avem acum și studii despre tipurile de poluanți în locuințe și știm că nu este cea mai bună calitate a aerului în cele mai multe case.
Odorizantele de cameră sunt toxice și contribuie la poluarea aerului din locuință
Dincolo de gaz, la ce să mai fim atenți în casă?
Să fim atenți și la produsele aparent inofensive, cum ar fi odorizantele de cameră de toate felurile. Nu sunt reglamentate, sunt substanțe chimice volatile care pot fi alergogene și sunt toxice. Poate merită să explicăm un pic. Practic, în momentul în care ne expunem unor substanțe străine, prin piele (produse de curățenie, cosmetice) sau prin inhalare, la nivel pulmonar (odorizante), corpul la un moment dat începe să reacționeze. Inițial putem să nu avem nicio reacție, dar sunt substanțe chimice, iar una dintre caracteristici este că interacționează cu sistemul imunitar. Și în final apare o reacție, de regulă de tip inflamator. La nivelul pielii, prin urticare, prin dermatite sau prin mecanisme de bronhospasm, cum e la astmatici, prin tuse, prin respirație dificilă.
Anumite substanțe pot să treacă în creier, și chiar niște substanțe care par inofensive pot să devină foarte periculoase în timp, prin expunere repetată. Vorbim de substanțele volatile, de obicei compuși de dimensiuni foarte mici.
Am listat gazul și odorizantele, alături de produse de curățenie și alte substanțe care emit compuși organici. Altceva?
Combustibilii solizi: lemne și cărbuni. Avem sobe pe lemne, avem tot felul de șeminee. Toate sunt încă folosite la scară largă în România.
E foarte important ca soba să aibă un tiraj foarte bun, fără scăpări de fum în interior. Fumul de lemne e foarte nociv. E mai nociv chiar decât fumul rezultat din arderea combustibilor, motorină, benzină.
Fumul de la arderea lemnelor, mai toxic decât poluarea din trafic
Adică e mai rău să ținem copilul lângă o sobă pe lemne decât pe un bulevard circulat?
Poate să fie mai rău din perspectiva calității aerului, mai ales dacă sunt scăpări de fum în interior. Asta pentru că arderea este la o temperatură mai mică și atunci mult mai mulți compuși volatil rezistă (inclusiv microparticule PM10 și MP2.5, care odată inlalate pot deveni foarte periculoase pentru că intră efectiv în plămâni). La fel și cu gazul, care este și el de evitat, deși nu atât de toxic cum e fumul rezultat din arderea unor combustibili solizi.
Urmează a doua parte a interviului cu dr. Rareș Arseniu, despre fumatul pasiv și efectele lui asupra copiilor.
A consemnat Ioana Hașu-Georgiev.
