Dr. Rareș Arseniu, pneumolog: Fumatul pasiv crește riscul de cancer, astm și alergii la copii
După ce am aflat despre factorii de poluare a locuințelor într-un interviu publicat aici, continuăm dialogul cu dr. Rareș Arseniu, medic specialist pediatrie și medic rezident de pneumologie pediatrică pe tema fumatului pasiv. Articolul conține trimiteri către o serie de cercetări cu privire la efectele fumatului pasiv și a expunerii intrauterine la fumatul activ și pasiv al mamei.
Articolul conține trimiteri către o serie de cercetări cu privire la efectele fumatului pasiv asupra copiilor încă din perioada prenatală și legătura între diferite boli grave și expunerea la fumul de țigară. Pe măsură ce parcurgeți textul, vă invităm să deschideți linkurile și să explorați studiile citate.
Cât de răspândit este fumatul pasiv și ce inspirăm de fapt când suntem în jurul unui fumător?
În primul rând e relevant să punctăm că la nivel global avem peste 1.1 miliarde de fumători. Avem studii interesante pe zone geografice și categorii de vârstă. Deci este aproape imposibil să evităm fumatul pasiv, oriunde am trăi. Iar asta implică inhalarea a două tipuri de fum: pe de-o parte, fumul principal care este expirat de persoana fumătoare și pe de altă parte fumul secundar de la capătul țigării aprinse care arde mocnit.
Se pare că fumul secundar este mult mai nociv din cauza arderii la o temperatură mai mică și, practic, se generează o cantitate mult mai mare de compuși toxici. Inclusiv nicotină și monoxid de carbon. E important să știm asta. Eu, de pildă, când eram mai tânăr, credeam că în fumul secundar nu există nicotină, că ea este consumată. Dar nu, o găsim și acolo.
Fumatul pasiv este numit secondhand. Se vorbește însă și de thirdhand smoking, fumatul la mâna a treia. E la fel de periculos?
Da, mai puțin cunoscut și la fel de periculos, dacă nu chiar mai periculos. Fumatul la mâna a treia se referă la compușii din fumul de țigară și compușii metabolici generați prin oxidarea acelor compuși. Avem de mulți ani rapoarte care evidențiază riscurile. Ca să înțelegem, avem compușii clasici și apoi avem compușii care pot să devină chiar mai toxici, prin învechire.
Compuși toxici din fumul de țigară se depun pe suprafețe și pot fi absorbiți prin piele
Ce este cel mai rău, fumatul la mâna a treia persistă foarte mult timp și puțini știm asta. Acești compuși toxici se depun pe suprafețe și pot fi absorbiți prin piele într-un spațiu în care s-a fumat. Adică sunt pe mobilă, pe jos pe unde mișună copiii, pe pereți. Și nu se duc ușor de acolo.
Deci, ca riscuri ale fumatului pasiv avem: inhalare, ingestie și absorbție direct prin piele. Nu doar inhalare.
Poate asta e ceva nou pentru mulți, să detaliem puțin. Adică dacă intră un copil într-o încăpere în care s-a fumat cândva recent sau în care se fumează ocazional, dar nu în momentul în care intră cel mic, el este expus acestui fumat la mâna a treia. Chiar dacă a fost aerisit?
Da, da. Exact! Este extrem de nociv să fumezi în interior și să vină ulterior copilul în locul respectiv sau să trăiască în locul respectiv. Oricât aerisești, oricât de rar se fumează. Este extrem de toxic pentru copil. Și vreau să mai adaug ceva aici. Să spunem că persoana merge și fumează în alt loc, nu înauntru. Iese din casă, pe balcon sau în curte, apoi se întoarce. Când revine, fără să mai aibă țigara, încă eliberează fum. Plămânul se comportă ca un depozit. El încă are volum rezidual și expiră încă fum în interiorul casei. Și se apropie de copil, iar cel mic continuă să fumeze pasiv și în acest caz.
Deci, fumat pasiv nu înseamnă numai ce ne-am putea imagina ușor, adică a sta lână cineva care fumează. Ci și a sta într-o încăpere în care s-a fumat sau a sta lână cineva care a fumat de curând în alt spațiu.
Da. Valabil pentru orice spațiu. Casă, mașină, spațiu public.
Nicotina interferează cu dezvoltarea creierului
Ce înseamnă pentru plămânii unui copil acest fumat la mâna a doua și a treia dar și expunerea intrauterină la fumatul activ sau pasiv al mamei?
Sunt multe consecințe, unele mai cunoscute, altele mai puțin. Și nu e vorba aici doar de plămâni. Vorbim din nou pe studii extinse, detaliate. În primul rând, fumul de țigară este un carcinogen clar dovedit, care dă în primul rând cancer pulmonar, dar nu numai. Pe scurt, fumatul are legătură cu multe tipuri de cancer. Avem cercetări care dovedesc că riscul de cancer este cu 50% mai mare la copiii care au părinți fumători. Atît de mare este procentul! Atât de mult influențează acest obieci al părinților viața copiilor. Iar dacă vorbim de copii, e important să ne uităm și la perioada antenatală. Când mama fumează pe parcursul sarcinii și alăptării, efectele sunt mult amplificate. În acest caz există risc de prematuritate și mortalitate în perioada prenatală. Pot apărea tulburări de creștere intrauterină. Plămânii nu se dezvoltă cum trebuie și nici la nivel cerebral nu este dezvoltarea firească, pentru că nicotina interferează cu dezvoltarea creierului. Este valabil și pentru copiii și adolescenții care fumează efectiv, desigur. Și efectul este devastator. Creierul este afectat iremediabil chiar în perioada de formare, acești copii nu-și mai pot atinge potențialul maxim ca adulți.
De asemenea, acum avem studii clare care arată că sindromul de moarte subită la sugari este direct corelat cu fumatul pasiv. Și mai mult dacă mama a fumat sau a fost expusă la tutun în perioada sarcinii.
Avem un procent aici?
Da, avem studii. Se pare că 25-40% dintre cazurile de moarte subită au legătură cu fumatul pe durata sarcinii. E un procent foarte mare.
Să revenim la perioada postnatală. Care sunt efectele expunerii copiilor la fum de țigară de orice fel?
Apar tulburările de căi respiratorii și crește incidența problemelor respiratorii acute și cronice. Mai pe înțeles, copiii care pot să dezvolte bronșite, tuse cronică, astm, toți cu o capacitate pulmonară scăzută. Riscul maxim pentru copil este când ambii părinți sunt fumători.
Problemele nu se rezumă însă la plămâni
Incidența otitei medii e mai mare la copiii care au părinți fumători. Apar și probleme cardiovasculare. S-a văzut la americani, unde avem studii făcute la copii decedați în urma accidentelor sau traumelor. La autopsie, cei expuși fumatului prezintă leziuni precoce de ateroscleroză, ceea ce este alarmant.
Există o legătură între fumatul pasiv și cariile dentare
Avem studii care arată și că există o legătură între fumatul pasiv și cariile dentare. De asemenea, cercetări efectuate în Statele Unite arată că funcția renală poate să fie afectată. Și, așa cum am mai spus, crește incidența cancerelor copilăriei: limfoame, leucemii etc. Este vorba despre expunerea la benzeni și cam acestea sunt tipurile de cancer declanșate de benzeni. Nu în ultimul rând, avem tulburări de neurodezvoltare, crește incidența ADHD, avem dificultăți de învățare, de concentrare și de comportament la copiii expuși la fumat.
Am vorbit despre copii sănătoși și efecte la nivel general. Ce înseamnă toate acestea pentru copiii astmatici? PostCOVID avem tot mai mulți copii cu acest diagnostic.
Efectele fumatului pasiv cresc exponențial în acest caz. Prevalența și severitatea astmului sunt amplificate, chiar și la copiii mai mari, de vârstă școlară. De altfel, avem studii care au observat tocmai creșterea cu un procent între 20-25% a incidenței astmului la copii expuși la fum de țigară. Aproape de dublează riscul de a face astm la un moment dat pentru copiii expuși la fumat pasiv.
Care ar fi explicația? Păi în momentul în care suntem expuși la fumul de țigară, mecanismele de protecție pulmonară ale căilor aeriene sunt periclitate. Nu mai funcționează cum trebuie. Este urmărit efectul inclusiv la sportivi și adolescenți, nu doar la copiii mici. Alergiile respiratorii asociate astmului sunt de asemenea amplificate și este cercetată această legătură clară.
Nu mai avem curățare eficientă. Fumul de țigară blochează cilii la nivelul tractului respirator. Apoi, modifică compoziția chimică a salivei. Apare disfuncție la nivelul celulelor imune. Disfuncție limfocitară.
Și asta ce înseamnă? Păi înseamnă că un copil de vârstă mică se îmbolnăvește mult mai ușor, crește frecvența infecțiilor căilor aeriene inferioare în copilărie. Și cei care se îmbolnăvesc des în primul an au o predispoziție la complicații.
Apare mai repede inflamația pulmonară. Fumatul crește hiperreactivitatea bronșică. Așadar, crește răspunsul plămânilor la anumiti stimuli. Și atunci ce face? Se închide. Deci apare bronhospasmul. Copiii astmatici din familii fumătoare au nevoie de medicație pe o durată mai mare de timp, nu răspund la tratament și fac mai des complicații.
A consemnat Ioana Hașu-Georgiev.
Urmează a treia și ultima parte a interviului cu dr. Rareș Arseniu, despre fumatul activ la copii și adolescenți.
